Esti atent la ceea conteaza?

Exista o poveste cu o bunica indigena ce împartaseste cu nepotul ei o lectie de viata care spune asa:

Am 2 lupi care se lupta in inima mea. Unul este razbunator, infricosat, invidios, plin de resentimente si mincinos. Celalalt lup este iubitor, plin de compasiune, generos, onest si calm. Nepotul intreaba care dintre lupi va castiga lupta. Iar bunica ii raspunde: 'cel pe care il vei hrani'.

Cam asa se intampla si cu atentia noastra. Tot ce este in atentia noastra infloreste, daca ne concentram atentia pe lucruri negative sau neimportante, e foarte posibil ca pozitivul sau sensul adevarat sa fie înfrânte, sa dispară. La fel, daca refuzăm sa ne ocupam de ceea ce e dificil sau dureros sau pretindem ca nu exista, acesta nu dispare; doar nu-i dam atentie în prezent. Orice nu este in atentia noastra coboara in subconstient, iar de acolo inca ne poate afecta viata. Practic, sa ignori ce e dureros si dificil e o alta modalitate de a hrani lupul.

Prezenta constienta ne ajuta sa experimentam viata si toate partile noastre, ne ajuta sa fim atenti la ce se petrece cu noi si cu ceilalti, moment cu moment, si sa observam fara sa judecam. Ne ajuta sa detectam obiceiuri nocive ale mintii care ne erau străine altădată.

De exemplu, uneori ne putem baza actiunile pe idei netestate, pe concluzii si credinte la care am ajuns in perioade din viata noastra in care nu aveam resursele necesare sa gasim alte explicatii si am tras concluzii precum: ‘nu merit iubirea’, ‘oamenii nu ma inteleg’, ‘nu sunt capabil sa rezolv situatii dificile’. Acum, aceste reguli sau concluzii ne pot tine pe loc, in tipare neproductive pentru noi, care nu mai sunt functionale. Ne pot bloca acolo in custile mintilor noastre. Cand observam aceste raspunsuri reflexive si felul cum ne saboteaza abilitatea de a ne pastra atentia in momentul prezent, putem sa facem alegeri mai potrivite. Si putem sa raspundem celorlalti cu mai multa compasiune si autenticitate, in moduri mai creative.

Cred ca atunci cand iesim din tiparele vechi si incepem sa ne conectam cu bunatatea iubitoare care se afla in interiorul nostru, cand incepem sa actionam constient in directia valorilor alese, cand incepem sa ne respectam pe noi si corpul nostru, cand incepem sa ii respectam pe ceilalti si nevoile lor, asa putem sa hranim lupul iubitor, plin de compasiune, generos, onest si calm. Si hranindu-l pe el, calitatile lui devin o parte din ce in ce mai mare din noi.